Când vine vorba despre consumul de nicotină, mulți adulți care doresc să renunțe la fumat sau să reducă riscurile asociate acestui obicei iau în considerare vapatul (utilizarea țigărilor electronice și a dispozitivelor de vaping) ca alternativă. Deși ambele presupun inhalarea unei substanțe, vapatul și fumatul sunt două procese fundamental diferite, cu impacturi distincte asupra sănătății, mediului și calității vieții.
În ultimii ani, vapatul a câștigat popularitate la nivel mondial. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), numărul utilizatorilor de țigări electronice a depășit 41 de milioane la nivel global în 2018, iar tendința este în creștere[*]. Acest interes crescut se datorează, în mare parte, percepției conform căreia vapatul este mai puțin dăunător decât fumatul tradițional.
Iată 7 diferențe majore între vapat și fumat, care te vor ajuta să înțelegi mai bine cele două opțiuni și să iei o decizie informată.
1. Procesul de producere a substanței inhalate
Fumatul:
Fumatul tradițional implică arderea tutunului. În timpul acestui proces, se produc mii de substanțe chimice, inclusiv gudron și monoxid de carbon, două elemente extrem de nocive pentru sănătate. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), fumul de țigară conține peste 7.000 de compuși chimici, dintre care cel puțin 70 sunt cunoscuți ca fiind cancerigeni[*].
Vapatul:
Vapatul nu presupune arderea tutunului, ci încălzirea unui e-lichid care conține glicerină vegetală (VG), propilen glicol (PG), arome și, opțional, nicotină. Vaporii rezultați sunt, în general, considerați a conține mult mai puține substanțe toxice decât fumul de țigară. Potrivit Public Health England, vapatul este cu până la 95% mai puțin nociv decât fumatul tradițional[*].
2. Conținutul de substanțe chimice și toxine
Fumatul:
Arderea tutunului generează o gamă largă de toxine, inclusiv benzen, formaldehidă, acroleină și metale grele. Aceste substanțe duc la afecțiuni respiratorii, boli cardiovasculare și cresc considerabil riscul de cancer pulmonar.
Vapatul:
E-lichidul utilizat în țigările electronice nu conține tutun și, implicit, nu produce gudron și monoxid de carbon. Chiar dacă nu este complet lipsit de riscuri, majoritatea cercetărilor arată că numărul și nivelul substanțelor toxice inhalate sunt semnificativ mai reduse. Un studiu publicat în Journal of Aerosol Science a identificat substanțe nocive în vapori la niveluri mult inferioare față de cele din fumul de țigară, uneori de zeci sau chiar sute de ori mai mici[*].
3. Impactul asupra sănătății
Fumatul:
Fumatul este direct asociat cu o gamă largă de probleme de sănătate: boli cardiace, accidente vasculare cerebrale, BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), emfizem, bronșită cronică și mai multe tipuri de cancer (pulmonar, gât, gură, pancreas, rinichi). Conform OMS, fumatul ucide peste 8 milioane de persoane anual[*].
Vapatul:
Deși nu este lipsit de riscuri, vapatul este considerat o alternativă mai puțin dăunătoare. Utilizatorii pot alege niveluri diferite de nicotină și pot, în timp, să reducă dependența. Dacă scopul este renunțarea la fumat, studiile sugerează că vapatul poate fi un instrument util. Un studiu publicat în New England Journal of Medicine a arătat că utilizarea țigărilor electronice a crescut rata de succes în renunțarea la fumat în comparație cu terapiile tradiționale de înlocuire a nicotinei[*]. Cu toate acestea, este important de subliniat că vapatul pe termen lung este încă studiat, iar efectele complete asupra sănătății nu sunt pe deplin cunoscute.
4. Mirosul și reziduurile
Fumatul:
Fumul de țigară produce un miros puternic și persistent care se impregnează în haine, păr, mobilier și pereți. Gudronul poate lăsa pete galbene pe suprafețe și în plămâni, iar mirosul caracteristic al țigărilor este ușor de recunoscut.
Vapatul:
Vaporii produși de țigările electronice au, în general, arome plăcute, iar mirosul se disipează rapid. Nu lasă urme persistente pe suprafețe, mobilier sau haine. Astfel, mediul rămâne mai curat, fără reziduuri și fără mirosul neplăcut al fumului.
5. Opțiuni de personalizare și flexibilitate
Fumatul:
Fumatul tradițional oferă puține opțiuni de personalizare. În principal, alegerea se limitează la brandul de țigări și gradul de tărie al tutunului.
Vapatul:
Vaparea permite un grad ridicat de personalizare. Utilizatorii își pot alege arome diverse (fructe, mentă, tutun, deserturi), concentrația de nicotină (de la 0 mg până la niveluri ridicate), tipul de dispozitiv, puterea acestuia, fluxul de aer și intensitatea inhalării. Astfel, experiența de vapat devine mult mai adaptabilă la nevoile și preferințele individuale.
6. Costurile pe termen lung
Fumatul:
Costurile asociate fumatului pot fi semnificative. Un fumător înrăit cheltuie adesea sume considerabile pe pachetele de țigări, iar prețurile acestora tind să crească în timp din cauza taxelor și a reglementărilor guvernamentale.
Vapatul:
Inițial, investiția într-o țigară electronică și e-lichide poate părea mai mare, însă pe termen lung, costurile pentru e-lichid și întreținere pot fi mai mici decât banii cheltuiți pe țigări tradiționale. Mai mult, posibilitatea de a controla consumul de nicotină și de a reduce treptat dependența poate duce la economii substanțiale în timp.
7. Acceptabilitatea socială și reglementările
Fumatul:
Fumatul este tot mai restrictiv în spațiile publice din cauza impactului negativ asupra sănătății și mediului. Fumatul pasiv este periculos, iar multe țări au legi stricte care limitează locurile în care se poate fuma.
Vapatul:
Deși nu este complet lipsit de reglementări, vapatul este adesea permis în mai multe locuri decât fumatul. Totuși, legislația în privința vapatului variază de la o țară la alta, iar unele state au introdus deja restricții similare cu cele pentru fumat. Cu toate acestea, impactul asupra celor din jur este mai redus, neproducând fum pasiv cu substanțe toxice la nivelul celor din țigările clasice.
Concluzie
Diferențele dintre vapat și fumat sunt semnificative și acoperă o gamă largă de aspecte, de la sănătate și costuri, până la miros și impact asupra mediului înconjurător. Vapatul nu este complet lipsit de riscuri, însă conform cercetărilor actuale, este considerat o alternativă mai puțin dăunătoare comparativ cu fumatul tradițional. Decizia de a trece la vapat sau de a renunța complet la tutun rămâne una personală, care ar trebui luată pe baza informațiilor corecte și a consultării cu specialiști în domeniul sănătății.
Surse:
• World Health Organization: WHO Tobacco Fact Sheet
• Centers for Disease Control and Prevention: Smoking & Tobacco Use
• Public Health England: E-cigarettes: an evidence update
• New England Journal of Medicine: A Randomized Trial of E-Cigarettes versus Nicotine-Replacement Therapy
• Journal of Aerosol Science: Studii privind emisiile chimice din vapori comparativ cu fumul de țigară (accesibil prin platforme științifice specializate)
